MAI JOS DE ATÂT NU CRED CĂ SE POATE!!!

                            MAI JOS DE ATÂT NU CRED CĂ SE POATE !!!

         Ceea ce vreau să aduc la cunoştinţă cititorilor blogului meu este atitudinea judecătorilor–din cadrul Judecătoriei Topoloveni, respectiv Tribunalului Argeş –S.penală,în soluţionarea , în procedura de cameră preliminară, a „Cererilor şi excepţiilor cu privire la legalitatea sesizării instanţei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală”, precum şi a contestaţiei privind încheierea prin care acestea au fost respinse (cum altfel ?)  –atitudine care m-a inspirat în alegerea  titlului prezentului material..

         În concret, prin rechizitoriul 1055/P/2017  din 20.11.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul (în continuare PT) Argeş, s-a dispus trimiterea în judecată  a clientei mele Mihai Florentina, pentru pretinsa săvârşire a infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 192 alin. 2 C.p.

         Vă voi ţine la curent cu evoluţia judecăţii asupra fondului speţei, pentru că merită toată atenţia : clienta mea conducea , cu 30—40 km/h,un autoturism pe un drum aflat în linie  dreaptă, fără declivităţi, dintr-o localitate argeşeană, pe timp de zi, moment în care este lovită din spate de un autoturism condus de un poliţist, care rula cu cca.75 km/h; din impact, rezultă vătămarea corporală a ocupantei locului dr. faţă din auto condus de clienta mea, care , la exact 4 luni  de la data accidentului, decedează;”legătură indirectă de cauzalitate…”, spune aşa-zisul raport de expertiză medico-legală, întocmit de SML Argeş.

         În orice ţară din lume, cel ce loveşte din spate e vinovat; nu şi în România, şi nu dacă acesta este învăţat  de un şef din Poliţia Jud Argeş, (venit repede la faţa locului, deşi nu avea ce să caute acolo!) ce să declare : că auto din faţa sa a vrut să întoarcă, exact când ajunsese în spatele său!

         Să revenim la procedura de cameră preliminară, din dosarul 3532/828/2018/a1.

         Când tehnoredacta rechizitoriul, procurorul şi-a adus aminte (deci după 2 ani şi jumătate de anchetă !), ca speţa are şi o latură civilă, astfel încât, în categoria persoanelor ce urmează a fi citate în instanţă, la rubrica ”Persoane vătămate/Părți civile” se menționează ”P(..) F(…) (defunct) – moștenitorii, conceptare la ultimul domiciliu al acesteia: Pitești, str.(…).

         De reţinut că, deşi decesul persoanei vătămate în accident avusese loc la 05.07.2016, iar rechizitoriul a fost emis, aşa cum arătam, la 20.11.2018, procurorul –care a efectuat urmărirea penală în cauză, având în vedere calitatea de lucrător de poliţie judiciară a coautorului accidentului, nu se preocupase nici un moment de latura civilă; în alte cuvinte , nu cunoştea dacă se dezbătuse ori nu succesiunea , după moartea de cuius-ului, iar în caz afirmativ, dacă/cine este/sunt moştenitorul/ii acceptant/ţi, etc.

         În raport de dispoziţiile art. 328 alin.2 C.proc.pen.(„În rechizitoriu se arată numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea calităţii lor în proces, şi locul unde urmează a fi citate”), am apreciat aceasta ca fiind o neregularitate a actului de sesizare a instanței şi am solicitat judecătorului de cameră preliminară de la Jud. Topoloveni să pronunțe o încheiere prin care să dispună ca procurorul, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia, să remedieze neregularitatea mai sus arătată a actului de sesizare și să comunice dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

         Pentru următorul termen de judecată, PT Argeş a comunicat că :„…în urma verificărilor efectuate în perioada 08-10.01.2019 la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, cu privire la identitatea moştenitorilor defunctei P F, a rezultat că în urma acesteia au rămas ca moştenitori legali numiţii :

-P B F, în calitate de fiu, domiciliat în  (…), care a renunţat la succesiune;

-P N, în calitate de fiu, domiciliat în (…), unicul moştenitor acceptant al succesiunii defunctei P F, aşa cum rezultă din Certificatul de moştenitor nr…. din data de … emis de Societatea Profesională Notarială B M şi B M şi comunicat de aceasta în copie certificată unităţii noastre de parchet la data de 10.01.2019 , pe care îl ataşăm prezentelor Note scrise”.

         Urmare acestei adrese, începând cu termenul din 28.01.2019 au fost introduşi în cauză, conceptaţi şi citaţi în calitate de părţi civile (fără deci să aibă nici un fel de declaraţii în cauză, în sensul că se constituie ori nu părţi civile!!!) sus-numiţii ( deşi primul dintre ei renunţase la succesiune!)

         Pentru termenul menţionat am depus la dosar acte din care rezulta că, în anul 2017, P N suferise un accident vascular cerebral, iar starea sa de sănătate se deteriorase grav, fiind diagnosticat cu demenţă senilă,etc., motiv pentru care fusese încadrat în grad de handicap grav,ce necesita însoţitor.

         În plus, am subliniat că în cauză sunt și alte aspecte pe latura civilă, extrem de importante, care nu au fost clarificate în faza de urmărire penală și care ridică probleme în desfășurarea, în condiții de legalitate, a procesului penal, chiar dacă acesta era în faza camerei preliminare: P B F a renunțat la succesiune și, ulterior eliberării certificatului de moştenitor, nu a întreprins nici un demers din care să rezulte intenția sa de a se constitui parte civilă în cauză,iar P N – acceptant al succesiunii, poate/trebuie  fi calificat ca un incapabil şi supus procedurilor prev. de art.58 C.proc.civ.

         Având în vedere că P N este chiar tatăl inculpatei, aceasta a depus acte medicale care atestă cele de mai sus, tocmai pentru ca instanța de judecată să se convingă că nu se pot stabili „limitele judecăţii”, în condiţiile descrise, având în vedere că organul de urmărire penală nu s-a preocupat de latura civilă a dosarului, considerând suficient să indice două persoane ca având calitate de părți civile !

         În situația dată, judecătorul de cameră preliminară de la fond, în persoana d-nei Neacşu Daniela, a solicitat Baroului Argeş desemnarea unui apărător din oficiu pentru părțile civile(!!!) – deși Codul civil prevede în mod expres, în Titlul III intitulat ”Ocrotirea persoanei fizice”, care sunt modalitățile prin care se poate proceda la ocrotirea majorului care nu-și poate apăra interesele în condiții corespunzătoare, cum poate acesta să fie reprezentat în mod legal…

         Ori, dacă nu fuseseră clarificate, în faza de urmărire penală, aceste aspecte, în ce măsură le puteau fi respectate celor două „părţi civile”drepturile prevăzute de art. 344 alin. 2 teza II C.p.p.: ”Inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală” ?

         Pe de altă parte, sesizând faptul că procurorul de caz a efectuat, în afara cadrului legal, deci fără să mai fie legal învestit, aşadar abuziv, acte de urmărire penală,  constând în administrarea probei cu înscrisuri, am solicitat excluderea probei constând în Certificatul de moştenitor mai sus arătat, ca fiind obţinut prin încălcarea normelor legale; am mai învederat faptul că, de principiu, judecata în camera preliminară trebuie să se desfăşoare exclusiv pe materialul de urmărire penală înaintat instanţei odată cu rechizitoriul !

         Fără a se pronunța asupra acestei din urmă solicitări , prin încheierea din 08.04.2019, judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularitatea rechizitoriului sub aspectul laturii civile; în continuare, procurorul de caz a emis ordonanţa din 17.04.2019, de aşa-zisă remediere a neregularităţilor actului de sesizare a instanţei, precizând că, cei doi fii ai defunctei P F sunt persoanele care trebuie citate în cauză în calitate de părţi civile-de data aceasta  fără  să specifice însă şi sursa informaţiei; şi aceasta, deşi – aşa cum rezultă din CM 94/2016, P B F renunţase la succesiune !

         Urmare comunicării făcute de procuror , inclusiv şi această  persoană a fost în continuare conceptată şi citată în cauză-atât pe parcursul procedurii la fond, cât şi în contestaţie, ca parte civilă !

         Deşi am învederat instanţelor –atât de fond, cât şi de contestaţie, că „verificările” făcute de procuror, mai sus amintite, se situau în afara cadrului legal, întrucât acesta se dezînvestise odată cu emiterea rechizitoriului, la 20.11.2018,  veritabila administrare a probei cu înscrisuri de către acesta este caracterizată de completul format din jud. Cristina Elena Grigore și jud. Mihaela Neacșa ca fiind  ”minime verificări” (pag. 23 rândul 7 încheiere), în pofida faptului că această noțiune nu se regăsește în Codul de procedură penală, în partea referitoare la urmărirea penală !

         2. Mai mult, cererea de excludere a certificatului de moștenitor, obținut în condiții ilegale de procuror – conform celor arătate la pct. 1, este tratată de completul Tribunalului Argeș (după ce instanța de fond nu se pronunțase pe această cerere…) – în lipsa oricăror argumente în sensul respingerii ei – ca o cerere de anulare a certificatului de moștenitor !!! (pag. 23 alin. 4 încheiere)

         3. În ceea ce privește criticile aduse ordonanței datată 05.07.2016 prin care scms. Bițoiu Adrian – organ de cercetare penală al poliției judiciare din cadrul Poliției orașului Topoloveni ( care efectuase primele cercetări în cauză) – a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, ulterior însă declinării competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni ( la 01.07.2016 IPJ Argeş-Resurse Umane comunicase Poliţiei Topoloveni că, coautorul accidentului avea calitatea mai sus  indicată) completul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Argeș ”retrogradează”( dacă ne este permis  termenul..) acest act la rangul de ordonanță de dispunere a unei constatări medico-legale (pag. 25 alin. ultim încheiere)!!!

         Aceasta, în condițiile în care procedura de cameră preliminară presupune verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală și, în situația în care se constată că probele au fost administrate în mod legal, acestea sunt menținute, iar în caz contrar – sunt excluse !

         Codul de procedură penală nu prevede posibilitatea pentru judecătorul de cameră preliminară de a face „recalificări” ale caracterului unor acte de urmărire penală !

         Ce caracter va avea raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză – urmare ordonanţei „retrogradate” –, în faza de judecată, numai D zeu ştie…

         Din păcate, din practica instanţelor din judeţul Argeş, în materia camerei preliminare, deci de  la 01.02.2014 şi până în prezent, întotdeauna – aşa cum se observă din cele de mai sus, procurorul – indiferent că săvârşeşte abuzuri „cât casa” , va avea câştig de cauză, iar simplul cetăţean – cum e clienta mea – niciodată !

         Pentru a proba pe deplin cele afirmate anexez unele din actele invocate- în formă anonimizată…

19.12.2019                                                        Av. Gh. Ionescu –John

.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *